Proiectul-mamut al hidrocentralei de la Tarnița, gândit încă de pe vremea lui Ceaușescu, interes major pe piața energiei. Câte firme au depus oferte

Douăsprezece oferte estimativ, neangajante, au fost depuse până marți, la ora 12:00, termenul-limită anunțat de Ministerul Energiei pentru a identifica cele mai bune soluții de proiectare a hidrocentralei de acumulare prin pompaj de până la 1.000 MW de la Tarnița-Lăpuștești, din județul Cluj. Nu este o idee în premieră, ci datează încă dinainte de 1989, iar anii trecuți au fost derulate proceduri, ulterior sistate de către stat, pentru a atrage investitori.

Ministerul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat, în 28 iulie, că demarează proiectul centralei hidroenergetice cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, invitând operatori interesați să transmită, până pe 8 august, la ora 12:00, o ofertă neangajantă estimativă, cât mai detaliată și in concordanță cu cerințele atașate la anunț.

Perioada de consultare a fost prelungită

„Într-un termen foarte scurt, 12 companii puternice din țară și din străinătate au răspuns apelului SAPE în cadrul consultării de piață privind studiul de fezabilitatea pentru investiția de la Tarnița-Lăpuștești. Salut nivelul extraordinar de interes manifestat și decizia SAPE de a prelungi consultarea cu încă 2 săptămâni, pentru a putea avea cât mai multe date utile”, a transmis, marți, ministrul Energiei, într-o postare pe Instagram.

Societatea  de  Administrare a Participațiilor în Energie SA (SAPE) a inițiat, pe 28 iulie, procesul de consultare a pieței privind stabilirea valorii estimate, respectiv a prețului estimativ pentru fiecare fază de proiect solicitată, durata de realizare a celor două faze de proiect, documentele necesare a fi puse la dispoziția prestatorului pentru realizarea celor două faze, identificarea prestatorilor care beneficiază de experiența necesară pentru întocmirea documentațiilor, pentru prestarea serviciilor de elaborare, studiu de fezabilitate în vederea stabilirii necesității şi oportunității realizării obiectivului de investiţii, identificarea scenariilor/opțiunilor tehnico-economice posibile şi selectarea unui număr limitat de scenarii/opțiuni fezabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, a studiului de fezabilitate pentru analiza, fundamentarea şi propunerea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico-economice diferite, cu recomandarea justificată şi documentată a scenariului/opțiunii tehnico-economice optime pentru realizarea obiectivului de investiţii și a consultanței oferite beneficiarului pe parcursul derulării procedurilor de achiziție publică până la atribuirea contractului EPC.

Tarnița-Lăpuștești este un proiect strategic pentru sistemul energetic românesc și o chestiune de demnitate națională. Îl vom face”, a transmis ministrul Energiei.

De ce este necesar acest proiect

Potrivit Ministerului Energiei, oportunitatea și necesitatea realizării proiectului centralei hidroelectrice cu acumulare și pompaj (CHEAP) Tarnița-Lapuștești se bazează pe următoarele avantaje și funcțiuni asigurate pentru sistemul energetic național:

• creșterea gradului de siguranță al SEN în contextul funcționării în UCTE;
• transferul energiei electrice de la golul de sarcină la vârf;
• arbitrajul pieţei de energie electrică;
• rezerva de avarie de scurtă durată;
• rezerva de reglaj terțiar rapid și rezerva de reglaj terțiar lent;
• reglajul frecvență-putere;
• furnizarea de rezervă reactivă și reglarea tensiunii în SEN;
• schimbul prin interconexiune în cadrul UCTE;
• repunere în funcțiune SEN- black start capability, capacitatea de a restabili interconexiunile de rețea în cazul în care se produce o pană de curent;
• implementarea și gestionarea SEN a surselor regenerabile intermitente de energie electrică asigurând condiții optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 4000 MW în centralele electrice eoliene.

„Studiul de fezabilitate va fi contractat pentru stabilirea soluțiilor de realizare a unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu o putere cuprinsă între 500 – 1.000 MW. Acesta va conține soluțiile fezabile pentru construcția centralei, analizele cost-beneficiu realizate pentru soluțiile prezentate, elaborate în condițiile legislative și tehnico economice existente, certificatul de urbanism, avizele conforme pentru asigurarea utilităților, precum şi avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de investiţii, inclusiv cel pentru racordarea la rețeaua de transport a energiei electrice și avizul de mediu”, anunța Ministerul Energiei, pe 28 iulie.

Se numește Tarnița-Lăpuștești. Un proiect de decenii, care a fost adesea pomenit, încercat și uitat prin sertare. Mi-am asumat să facem tot posibilul pentru a transforma acest vis în realitate.

Despre ce este vorba, pe înțelesul tuturor? Două lacuri, unul sus, unul jos. Când există exces de producție de energie electrică în sistemul național, apa va fi pompată în lacul de sus. Când sistemul va necesita o producție adițională de energie electrică, vom porni turbinele și apa va trece din lacul de sus în cel de jos. O „baterie naturală”.

Este exact genul de proiect de care România are nevoie, iar timpul lui a venit. Energie verde, investiție strategică, echilibrare de sistem. M-am consultat cu zeci de specialiști de la începutul mandatului — din Transelectrica, din companiile de sub autoritatea ministerului (SAPE, Hidroelectrica și multe altele) – și am stabilit să punem lucrurile în mișcare”, spunea Sebastian Burduja, pe 28 iulie.

„Puterea instalată va putea fi până la 1GW (patru turbine de câte 250MW fiecare). El nu se va face de azi pe mâine, dar se va face. Cu bani europeni – ideal din Fondul pentru Modernizare – și investitori serioși. Și cu exploatarea tuturor studiilor pe care România le are cu privire la acest obiectiv, studii realizate în ultimele decenii, care trebuie aduse la zi”, preciza ministrul.

Și Transelectrica a recomandat reluarea proiectului

Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, recomanda anul trecut, în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) perioada 2022 – 2031, reluarea proiectului.

Transelectrica preciza la acea dată că, din cauza lipsei de informații cu privire la evoluția proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompare (CHEAP) Tarnița-Lăpuștești, această centrală nu a fost considerată în cadrul scenariilor care stau la baza Planului de Dezvoltare a RET perioada 2022-2031.

„Cu toate acestea, trebuie precizat că acumularea prin pompare este singura tehnologie matură și eficientă de stocare a energiei la scară mare la nivelul anilor 2020-2030. În contextul țintelor de integrare a centralelor cu surse regenerabile angajate prin PNIESC la nivelul anului 2030 și pentru depășirea acestora în viitor, este oportună analizarea posibilităților de realizare de CHEAP la nivel național”, se arăta în documentul strategic.

Construcția CHEAP Tarnița-Lăpuștești, cu o putere instalată de 1.000 MW, presupune o investiție de tip green-field de aproximativ 1 miliard de euro.

„CHEAP Tarnița-Lăpuștești este un obiectiv care poate asuma atât rolul de compensare al producătorilor care funcționează în bandă, cât și rolul de echilibrare în Sistemul Energetic Național, cel de al doilea fiind un rol strategic în securitatea energetică și siguranța națională”, scriau specialiștii Transelectrica.

Potrivit documentului, în stadiul inițial al studiilor de fezabilitate, obiectivul a fost considerat doar pentru compensarea producătorilor care funcționează în bandă, bazându-și veniturile strict pe diferența de preț a energiei dintre vârf și gol (în anii 2010-2020 diferența de preț era de circa 25 EURO/MWh). În acest mod, până la nivelul anilor 2015, indicatorii de fezabilitate erau la limită astfel că investiția a fost succesiv amânată.

„Astăzi, condițiile de piață de energie s-au schimbat, participarea la piața de echilibrare poate aduce venituri suplimentare consistente unei CHEAP. Mai mult de atât, preconizata cuplare a piețelor de echilibrare concomitent cu creșterea parcului de producție din surse regenerabile (impredictibile) la nivel European, va conduce la un interes și mai crescut pentru energiile de echilibrare”, conform documentului.

Potrivit specialiștilor Transelectrica, având în vedere costurile ridicate de realizare a unei astfel de centrale, este oportună accesarea de fonduri europene.

„În concluzie, este necesară reluarea proiectului de realizare a CHEAP Tarnița-Lăpuștești sau realizarea unei analize la nivel național de stabilire a locației/ locațiilor optime pentru alte CHEAP, având în vedere posibilitățile de construire, integrarea în SEN, respectarea restricțiilor de mediu etc”, se arăta în Planul de Dezvoltare a RET.

Scos din Strategia energetică a României

De amintit că proiectul nu este inclus în ultima Strategia energetică a României, 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, care nu a fost însă oficial adoptată.

Precedenta strategie, realizată în 2007, pentru orizontul de timp 2020, a început să fie revizuită, cu perspectiva anului 2050, începând din anul 2016, iar de atunci au fost elaborate patru variante, inclusiv cea finală, cea actuală, supusă dezbaterii pentru o perioadă de zece zile înainte de a intra pe ordinea de zi a Guvernului.

Varianta precedentă, a treia, din noiembrie 2018, propunea opt obiective strategice fundamentale şi realizarea unor proiecte de investiţii strategice de interes național:

• finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă,
• realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești,
• realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari pe baza de lignit,
• realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu Măgurele – Nicopole.

Ultima variantă a strategiei prevede opt obiective strategice, 25 de obiective operaționale puse în practică prin 25 de acţiuni prioritare. În această ultimă variantă, s-a optat pentru excluderea proiectelor Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari pe bază de lignit şi realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu Măgurele – Nicopole, conform avizului de mediu elaborat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, din 4 noiembrie 2020.